Mărirea sânilor este o intervenţie în timpul căreia pacienta se află sub anestezie generală. Unele persoane pot resimţi efecte secundare în urma anesteziei, precum durere de cap, senzaţie de gât uscat, ameţeală, stare de vomă, frisoane sau dureri musculare, simptome ce dispar după eliminarea anestezicului din corp. Următorul pas în operaţia de mărire de sâni constă în realizarea inciziei. Incizia poate fi făcută în jurul areolei, la axilă, în zona ombilicului sau sub sân. Stabilirea locului în care se face incizia este printre primele lucruri discutate de către medic cu pacientul său, deoarece, deşi cicatricele se estompează cu tzimpul, ele nu dispar niciodată. În funcţie de locul unde se realizează incizia se stabileşte şi tipul de implant folosit: cu silicon sau cu soluţie salină. Astfel, o incizie realizată în zona axilară sau a ombilicului presupune automat folosirea unui implant pe bază de soluţie salină.
În continuare, implanturile mamare pot fi amplasate fie subglandular, fie submuscular. Implanturile mamare poziţionate subglandular, sau submamar, implică plasarea implantului mamar între muşchii pectorali şi glanda mamară. Implantul mamar submuscular sau subpectoral, implică plasarea implantului mamar în spatele muşchilor pectorali. Din moment ce muşchiul este ataşat de piept doar cu ajutorul marginilor, există un spaţiu în spatele muşchiului unde implantul mamar poate fi plasat. Implantul mamar realizat prin această metodă permite de asemenea accesul mult mai facil la implant, în cazul în care este nevoie de o intervenţie suplimentară.
După ce implanturile au fost plasate urmează închiderea zonei operate. Unii chirurgi pot folosi fire tradiţionale, în timp ce alţii pot opta pentru cele care sunt absorbite de către organism. Firele tradiţionale trebuie îndepărtate după una-două săptămâni. Este foarte important ca zona din jurul operaţiei să fie păstrată curată. După îndepărtarea firelor sânii sunt susţinuţi cu ajutorul unui bandaj, timp de câteva săptămâni.